Depresia este o tulburare mentală larg răspândită, care afectează aproximativ 16,2 milioane de adulți din Statele Unite ale Americii. În Europa, aproximativ 25% din populație suferă de depresie sau anxietate. Unele persoane se confruntă cu depresia în episoade. Pentru alte persoane, afecțiunea este un partener permanent, care poate reduce semnificativ calitatea vieții. În fiecare an, depresia sustrage miliarde de euro din economiile țărilor, iar indivizilor le răpește șansa la fericire. Tratamentele convenționale pentru această afecțiune includ o serie de medicamente care, în unele cazuri, funcționează, dar în altele, doar înrăutățesc lucrurile. Interesant este faptul că mulți oameni care suferă de depresie apelează la canabis ca un act de automedicație. Știința a demonstrat că planta poate fi utilă pentru o serie de probleme de sănătate, dar poate ameliora simptomele depresiei?

CE ESTE DEPRESIA ȘI CE O CAUZEAZĂ?

Cu toții ne întristăm din când în când. Stresul, anxietatea și evenimentele pline de încărcătură emoțională din viață ne pot afecta dispoziția. Eventual, această tristețe se disipează și astfel putem să continuăm să ne trăim viața netulburați. Însă depresia este mai mult decât tristețe. Este o tulburare mentală cronică, care poate persista luni sau ani la rând. Suferinzii nu sunt capabili să iasă din această stare doar prin simpla voință.

POTENȚIALI FACTORI DECLANȘATORI AI DEPRESIEI

Cauzele depresiei sunt un subiect complex. Afecțiunea poate fi cauzată de un eveniment cu potențial emoțional ridicat, cum ar fi moartea unei persoane dragi, o boală gravă sau nașterea unui copil. Pentru alții, cauza ar putea fi acumularea de evenimente minore, care, eventual, îi trimite într-o cădere spiralată. Riscul de depresie este sporit dacă persoanele încearcă să se vindece prin consum de droguri puternice și alcool.

În alte cazuri, depresia poate apărea fără niciun motiv aparent. În acest caz, factorii genetici și tipul de personalitate pot juca un rol. O explicație pentru depresie este lipsa neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina. Cercetările au descoperit și că hipocampul - o zonă a creierului implicată în învățare și memorie - este mai mică la unii oameni deprimați. Acest lucru ar putea fi cauzat de faptul că stresul suprimă producția de noi neuroni.

SIMPTOME COMUNE ALE DEPRESIEI

Depresia se poate manifesta în multe moduri diferite. Uneori, semnele pot fi ușoare, iar alteori destul de grave. Simptomele frecvente ale depresiei includ:

  • Stare de dispoziție proastă sau tristețe
  • Lipsa motivației și apatie
  • Respect de sine scăzut
  • Insomnie
  • Neliniște
  • Dificultate de concentrare
  • Supraalimentare sau pierderea apetitului
  • Dureri persistente
  • Lipsă de speranță
  • Tendința de a plânge des
  • Iritabilitate și irascibilitate
  • Lipsa oricărei bucurii
  • Gânduri suicidale

SIMPTOME COMUNE ALE DEPRESIEI

TRATAMENTUL TRADIȚIONAL PENTRU DEPRESIE

Există mai multe opțiuni de tratament tradițional pentru depresie. Fiecare este recomandată în funcție de gravitatea afecțiunii. Medicii pot prescrie tratamente conservatoare în cazurile de depresie ușoară până la moderată, sugerând lucruri precum exercițiile fizice pentru a stimula dispoziția. Interesant este faptul că exercițiile aerobice pot crește numărul canabinoizilor interni, care sunt responsabili pentru așa-numita „euforie a alergătorilor”[1]. Multe persoane deprimate participă și la terapie cognitiv-comportamentală (TCC) pentru a-și schimba tiparele de gândire și comportament.

Medicii prescriu adesea antidepresive în cazurile de depresie moderată până la severă. Există peste 30 de tipuri diferite de antidepresive disponibile, inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).

ISRS cresc nivelurile de circulare ale neurotransmițătorului serotonină. Aceștia limitează reabsorbția serotoninei în celula presinaptică, oferind acces la mai multă serotonină. Aceste medicamente sunt eficiente pentru stabilizarea dispoziției în cazul unor pacienți. Totuși, acestea sunt asociate și cu o listă lungă de efecte secundare, inclusiv greață, vărsături, nervozitate, amețeli, probleme sexuale, agitație și confuzie.

Aceste opțiuni îi ajută pe unii oameni să facă față și chiar să depășească depresia. Alții însă nu își găsesc alinare în ele. În prezent, din ce în ce mai multe persoane apelează la alte opțiuni, inclusiv la canabis.

CANABIS, DEPRESIE ȘI SISTEMUL ENDOCANABINOID

Dacă fumezi marijuana, probabil ești deja familiarizat cu starea de bine pe care ți-o oferă. Există momente în care savurarea unui fum dintr-un bong te poate face să te simți mult mai bine și poate chiar iniția crize de chicotit. Unele tulpini induc o stare de euforie care durează ore întregi. Alte tulpini au mai mult un efect relaxant, care te ajută să te relaxezi și să te detensionezi. Cu toate acestea, au existat probabil și alte momente în care fumatul de iarbă ți-a cauzat sentimente de anxietate sau chiar panică.

Deoarece canabisul poate avea efecte foarte diferite asupra persoanelor, nu poate garanta o îmbunătățire a stării de spirit. Tocmai de aceea, nu îi va ajuta pe toți cei care sunt prinși în ghearele depresiei.

Cercetătorii au explorat efectul canabisului asupra depresiei. Înainte de a le aprofunda concluziile, este important să facem câteva distincții. Canabisul are un impact variat asupra depresiei. Planta în sine nu activează receptorii din sistemul nervos, dar multe dintre sutele de substanțe chimice pe care le produce fac acest lucru.

Pentru a complica și mai mult lucrurile, diferite tulpini au niveluri fluctuante ale acestor substanțe chimice. Unele soiuri sunt bogate în canabinoidul THC psihotrop, în timp ce altele sunt bogate în canabinoidul CBD non-psihotrop. În plus, există peste 100 de canabinoizi și 100 de terpene care își produc propriile efecte. Prin urmare, întrebarea „Are canabisul un impact asupra depresiei?” poate fi considerată o întrebare neinspirată și neadecvată. Răspunsul se reduce mai mult la descoperirea impactului moleculelor individuale și a modului în care acestea funcționează în sinergie.

Bubble Kush

Bubble Kush

Bubble Kush

Genetic background Bubble Gum x O.G. Kush
Yield indoor 550 - 600 gr/m2
Height indoor 80 - 140 cm
Flowering time 7 - 8 weeks
THC strength THC: 19% (aprox.) / CBD: Low
Blend 20% Sativa, 80% Indica, 0% Ruderalis
Yield outdoor 600 - 650 g/per plant (dried)
Height outdoor 160 - 200 cm
Harvest time Late September
Effect Stoned, physically and mentally
 

Buy Bubble Kush

 

CE SPUN CERCETĂRILE

Din păcate, cercetările cuprinzătoare în acest domeniu lipsesc. Până în prezent, avem o idee superficială despre aceste mecanisme complexe. Cu toate acestea, știința a dezvoltat o mai bună înțelegere a modului în care THC și CBD ar putea afecta individual dispoziția.

Atunci când analizăm efectele acestor substanțe chimice asupra creierului, este util să înțelegem sistemul endocanabinoid (ECS). „Endo” înseamnă în interior, iar „canabinoid” se referă la substanțele chimice care influențează receptorii ECS. ECS este alcătuit dintr-o serie de receptori prezenți pe numeroase tipuri de celule din întregul corp. Până în prezent, știința a confirmat doi dintre acești receptori - CB1 și CB2.

De asemenea, ECS este alcătuit și din neurotransmițători specializați care se leagă de aceste site-uri de receptori și modulează sistemul. Aceste molecule sunt cunoscute sub numele de endocanabinoizi, și anume anandamidă și 2-AG. Întâmplarea face ca moleculele din planta de canabis să poată influența aceiași receptori datorită formei lor similare. Canabinoizii din canabis - și alte specii de plante - sunt cunoscuți sub numele de fitocanabinoizi.

Atât anandamida, cât și 2-AG joacă un rol cheie în sistemul dopaminergic și, prin urmare, în reglarea dispoziției. Ambele molecule se leagă la receptorii CB1 de pe anumiți neuroni și stimulează eliberarea dopaminei.

THC (tetrahidrocanabinol) este unul dintre principalii constituenți ai soiurilor moderne de canabis. Molecula produce efecte psihotrope prin legarea la receptorii CB1 din sistemul nervos central. Canabinoidul poate elimina depresia pe termen scurt prin creșterea activității[2] celulelor dopaminergice. În consecință, neuronii produc și eliberează cantități crescute de dopamină. Acest lucru poate duce la îmbunătățirea dispoziției și a motivației.

Cercetările publicate în „Journal of Affective Disorders” au constatat că un consum de canabis a redus semnificativ ratele de depresie[3], anxietate și stres. Cercetătorii au adunat date din aplicația Strainprint pentru a examina efectele anumitor tulpini asupra depresiei, anxietății și stresului. Datele au arătat că cei care au consumat canabis au perceput o reducere de 50% a depresiei și o reducere de 58% a anxietății și stresului după consumul de canabis.

THC nu este singurul canabinoid care ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei. Studiul a constatat că tulpinile cu conținut ridicat de CBD și cu conținut scăzut de THC au fost mai mult asociate cu cele mai mari modificări ale nivelurilor depresiei. În schimb, tulpinile bogate în THC și scăzute în CBD au produs cele mai mari modificări percepute asupra stresului.

Aceste date sugerează că CBD-ul ar putea fi mai eficient în tratarea simptomelor depresiei. Efectele antidepresive ale canabinoidului pot implica serotonina[4], un neurotransmițător care reglează dispoziția. Se crede că CBD se leagă la receptorul serotoninei 5-HT1A[5].

CE SPUN CERCETĂRILE

CBD nu se leagă la receptorii CB1 și, prin urmare, nu afectează neuronii dopaminergici la fel ca THC. În schimb, se știe că CBD-ul este un agonist indirect al receptorilor CB1. Acest lucru înseamnă, în cele din urmă, că CBD-ul poate crește nivelurile de anandamidă prin inhibarea unei enzime care descompune endocanabinoidul. Nivelurile crescute de anandamidă se leagă apoi la receptorii CB1 și produc efecte similare cu cele ale THC-ului.

Cercetările privind canabisul și depresia sunt promițătoare. Cu toate acestea, planta s-a dovedit a fi o sabie cu două tăișuri.

CANABISUL ȘI DEPRESIA: O RELAȚIE COMPLEXĂ

Deși există cercetări care sugerează că planta de canabis poate ajuta la ameliorarea simptomelor de depresie, unele date sugerează contrariul. Deși expunerea acută la THC poate spori eliberarea dopaminei, expunerea cronică poate amorți sistemul dopaminergic[6]. Consumul de canabis pe termen lung poate reduce răspunsul creierului la dopamină și poate diminua intensitatea sentimentelor de recompensă și motivație.

După cum am menționat, canabisul nu este doar THC. CBD-ul a prezentat efecte pozitive în ceea ce privește depresia. În plus, cercetătorii încă nu au studiat peste 100 de canabinoizi din acest domeniu. Cel mai indicat mod de acțiune este să discuți problema aceasta cu un cadru medical. Dacă simți că planta de canabis ar putea fi o opțiune potrivită pentru tine, descoperă aceste tulpini care ar putea să îți aline unele simptome.

External Resources:
  1. Wired to run: exercise-induced endocannabinoid signaling in humans and cursorial mammals with implications for the ‘runner’s high’ | Journal of Experimental Biology https://jeb.biologists.org
  2. The effects of Δ 9 -tetrahydrocannabinol on the dopamine system | Nature https://www.nature.com
  3. A naturalistic examination of the perceived effects of cannabis on negative affect - ScienceDirect https://www.sciencedirect.com
  4. Antidepressant-like effect induced by Cannabidiol is dependent on brain serotonin levels. - PubMed - NCBI https://www.ncbi.nlm.nih.gov
  5. Agonistic Properties of Cannabidiol at 5-HT1a Receptors | SpringerLink https://link.springer.com
  6. The effects of Δ 9 -tetrahydrocannabinol on the dopamine system | Nature https://www.nature.com
Notă:
Conținutul este strict pentru scopuri educaționale. Informațiile furnizate provin din cercetări colectate din surse externe.

Ai împlinit 18 ani?

Conținutul ce se regăsește pe site-ul RoyalQueenSeeds.com este potrivit numai adulților și este destinat persoanelor majore.

Asigură-te că ai luat la cunoștință legile țării în care trăiești.

Dacă apeși INTRĂ, confirmi
că ai împlinit
18 ani.