Articole GRATUITE incluse
Amount exceeded
.
Diferențele dintre canabisul indica și canabisul sativa sunt majore. Citește mai departe pentru o analiză detaliată a soiurilor indica vs. sativa și află cum le poți deosebi.
Pentru cei din comunitatea canabisului, discuția indica vs. sativa pare nesfârșită. Dar ce ne spune genetica cu adevărat despre caracteristicile fizice, efectele și aromele unei plante de canabis?
Conținut:
Pentru a înțelege mai bine diferențele dintre indica și sativa, este indicat, mai întâi, să ne facem o imagine de ansamblu asupra taxonomiei canabisului.
Canabisul a fost clasificat pentru prima dată de Carl Linnaeus în anii 1750. Linnaeus a crezut că genul este monotipic (conține o singură specie), și l-a numit Cannabis sativa L. Linnaeus, un botanist suedez, a făcut această clasificare lucrând cu plante de cânepă care, la acea vreme, erau cultivate pe scară largă în toată Europa.
În 1785, naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck a publicat o descriere a unei alte specii de canabis, diferită de varietatea lui Linnaeus. Lamarck a numit această specie Cannabis indica Lam., remarcând faptul că aceasta producea fibre mult mai sărace, dar funcționa mai bine ca inebriant. Descrierea lui se baza pe plante pe care le adunase în India.
În secolul al XX-lea, botanistul rus D. E. Janichevsky a identificat o a treia varietate de canabis, care crește în mod natural în Rusia, pe care acum o cunoaștem sub numele de Cannabis ruderalis. În anii 1970, taxonomiști și botanici au încercat să stabilească din nou cum să clasifice cel mai bine planta de canabis.
Deși există încă unele discuții cu privire la taxonomia adecvată a canabisului indica, sativa și ruderalis, oamenii de știință cred că există suficiente diferențe notabile între soiurile de canabis pentru a justifica recunoașterea lor ca trei specii separate. În scopul acestui articol, ne vom concentra doar pe soiurile indica și sativa.
Cele mai evidente diferențe dintre indica și sativa sunt prezente în caracteristicile lor fizice. Botanistul american Richard E. Schultes și o echipă de cercetători descriu sativa și indica după cum urmează:
Diferențele semnificative dintre indica și sativa pot fi explicate prin examinarea originilor lor geografice. Mai jos, vom analiza mai atent diferențele dintre sativa și indica.
Cannabis sativa este nativă zonelor cu climă tropicală, mai caldă, și poate fi găsită crescând natural în Thailanda, Vietnam, Columbia, Mexic și chiar și în anumite zone din Africa.
Pentru a face față verilor lungi, fierbinți și umede, plantele sativa s-au adaptat crescând înalte, cu spațiu internodal mai mare, muguri subțiri și frunze mai înguste. Acest lucru protejează în mod natural plantele împotriva umidității ridicate din aceste zone și a amenințărilor, precum mucegai sau dăunători.
Pentru că plantele sativa tind să fie mai înalte, acestea sunt, în principiu, mai potrivite pentru creșterea în aer liber. Se descurcă deosebit de bine în climatul cald, tropical, cu veri lungi.
Plantele indica și sativa tind să prezinte rate și modele de creștere foarte diferite. Cu toate acestea, aceste distincții nu devin foarte evidente decât la începutul fazei de înflorire.
În timp ce plantele indica își schimbă rata de creștere moderat, atingând o înălțime modestă și formând un coronament dens și stufos, plantele sativa se înalță semnificativ. Schimbarea ciclului luminii declanșează o cascadă hormonală, care le determină creșterea rapidă în înălțime, spre lumină. În unele cazuri, acest fenomen (numit „Înălțarea în timpul înfloririi”) poate provoca dublarea mărimii plantelor. Când sunt plantate adânc în pământ sau în recipiente mari, plantele de sativa pot crește până la 3 m și chiar și mai mult.
Plantele indica, pe de altă parte, sunt originare din regiuni muntoase mai reci, mai uscate, precum cele din Nepal, India și din alte zone ale subcontinentului indian, unde verile sunt mai reci și mai scurte. Pentru a face față acestor condiții, Cannabis indica a dezvoltat perioade de înflorire mai scurte și frunze și muguri mai denși.
Datorită staturii mai mici și a fazei de înflorire mai scurte, plantele indica sunt potrivite pentru cultivarea în interior. Acestea pot fi manipulate cu ușurință, folosind tehnici de formare, și tind să producă muguri groși, cu un „aspect al sacului” irezistibil. Datorită vitezei lor de înflorire, plantele indica permit unor cultivatori să producă recolte multiple într-o perioadă scurtă de timp.
Înregistrările botanice care datează din secolul al XVIII-lea detaliază diferențele vizuale dintre cele două subtipuri de canabis. Aceste distincții morfologice apar în anatomia fiecărui subtip, de la frunze până la flori.
Frunzele simplifică foarte mult diferențierea. Plantele indica au frunze mai late, cu degete mai groase, în timp ce plantele de sativa produc frunze mai înguste și mai lungi, cu degete mai subțiri.
Făcând un pas înapoi, mulți cultivatori pot observa diferența dintre cele două soiuri doar în funcție de statură. Plantele indica sunt mai stufoase și mai îndesate, în timp ce soiurile sativa sunt mai lungi, mai deșirate și cu mai mult spațiu între noduri.
De asemenea, cele două subtipuri produc flori cu caracteristici distincte, deși este nevoie de un ochi format pentru a distinge sativa de indica, când vine vorba de muguri îngrijiți. Ca să nu mai spunem și că majoritatea tulpinilor moderne sunt hibrizi din ambele subtipuri, ceea ce face aproape imposibilă determinarea subtipului dominant doar prin admirarea florii.
În general, mugurii sativa sunt mai ușori, mai lungi, mai subțiri și mai pufoși. Este posibil ca o pungă de muguri sativa să arate de parcă ar conține mult mai mult material din cauza lipsei de densitate. În schimb, mugurii indica sunt, de obicei, mult mai compacți și mai fermi.
Plantele indica și sativa produc diferențe notabile când vine vorba de efecte, dar este nevoie de un adevărat cunoscător al canabisului pentru a le distinge în funcție de gust. Fitochimicalele aromatice cunoscute sub numele de terpene stau la baza gustului și parfumului vibrant al ierbii și fiecare tulpină conține cantități diferite din aceste molecule.
Plantele sativa și indica pure au profiluri de terpene unice, care pot fi diferențiate de fumătorii cu experiență. Mugurii indica oferă arome mai dulci și mai bogate, de miere și fructe, în timp ce plantele sativa produc arome mai pământoase și mai similare cu cele de combustibil.
Pe lângă diferențele lor morfologice, comunitatea canabisului diferențiază tulpinile sativa și tulpinile indica și în funcție de efectele lor. De fapt, aproape întreaga comunitate a canabisului este de acord că tulpinile sativa sunt înălțătoare și energizante, în timp ce tulpinile indica sunt puternic sedative.
Dar de unde provine acest consens? Sunt atât de diferite efectele ierbii sativa și indica? Ei bine, unii experți spun că nu există nicio bază pentru utilizarea termenilor indica și sativa pentru a descrie efectele canabisului.
În 2016, revista Cannabis and Cannabinoid Research a publicat un interviu cu dr. Ethan Russo, director de cercetare și dezvoltare la Institutul Internațional de Canabis și Canabinoizi (ICCI). În acest interviu[1], Russo spune că „este imposibil ca termeni precum indica și sativa să ne ajute să ne facem cu adevărat vreo idee despre substanțele chimice dintr-o anumită plantă și, prin urmare, despre efectele pe care le va produce”.
Într-o ediție tipărită a publicației High Times, Rev. Dr. Kymron deCesare, șef cercetător la Laboratorul Steep Hill din California, a susținut un argument similar. Acesta a declarat că indica și sativa nu ne pot spune mai multe despre o plantă în afara caracteristicilor sale fizice.
Majoritatea soiurilor de canabis pe care le vei găsi pe piață în prezent sunt hibrizi cu genetică atât sativa, cât și indica. Crescătorii noștri experți de la Royal Queen Seeds, de exemplu, folosesc tehnici de reproducere specializate pentru a produce tulpini cu trăsături unice, cum ar fi perioade mai scurte de înflorire, arome specifice și multe altele.
Pe lângă diferențele fizice dintre indica și sativa, unele cercetări sugerează, de asemenea, că cele două soiuri pot conține concentrații diferite de terpene, ceea ce ar putea fi un alt factor care contribuie la producerea unor efecte diferite. De exemplu, unele surse susțin că efectul sedativ caracteristic al tulpinilor de canabis puternic dominate de indica este cauzat de o concentrație mare de mircen.
Mircenul este o terpenă prezentă în multe plante, inclusiv hamei, cimbru, lemongrass, mango, cardamom și, desigur, canabis. Se spune că degajă un miros de pământ, ușor piperat și că, în concentrații mari, oferă unor tulpini de canabis un efect unic de somnolență.
Pe lângă examinarea compușilor individuali, cum ar fi terpenele și canabinoizii, este important să luăm în considerare și modul în care acești compuși ar putea interacționa unii cu alții și, prin urmare, modul în care ar putea modifica experiența noastră cu canabisul. Potențialul compușilor chimici din canabis de a interacționa unul cu celălalt este ceea ce primii cercetători mondiali din domeniul canabisului numesc „efectul de anturaj”.
Prin acest articol, sperăm că am clarificat unele dintre miturile legate de diferențele dintre indica și sativa. Deși există diferențe morfologice clare între tulpinile de indica pură și sativa pură, restul distincțiilor sunt mai greu de identificat și implică mult mai mult decât genetică. Cu toate acestea, categoriile indica și sativa au permis comunității canabisului să dezvolte un limbaj prin care să clasifice și să diferențieze această plantă fascinantă.