Mucegaiul de canabis: identificare, prevenție și tratament

Cum să observi, să tratezi și să previi apariția mucegaiului pentru a-ți proteja plantele de canabis.

Indiferent dacă crești canabis sau orice altă cultură, mucegaiul reprezintă o mare amenințare atât pentru operațiunile de creștere în interior, cât și în aer liber. Acest inamic invizibil inițial îți poate invada rapid grădina, poate reduce randamentele și îți poate distruge florile chiar și după recoltare. Pe măsură ce vom înainta, vom discuta despre ce este mucegaiul, care sunt cele mai comune specii, cum se poate preveni și cum să îți tratezi plantele dacă îi vei detecta prezența.

Fungicid Propolix

Fungicid Propolix

5/5 (15)

Cumpără Fungicid Propolix

Ce este mucegaiul?

Cuvântul „mucegai” evocă probabil imagini sumbre de putrezire și descompunere. Deși mucegaiul nu arată frumos atunci când devoră plantele de canabis, acesta joacă unul dintre cele mai fundamentale roluri din natură.

Un tip de ciupercă, termenul de „mucegai” include un grup mare de specii taxonomice diverse. La fel ca alte ciuperci, acesta se ramifică în timp ce formează o rețea multicelulară de filamente mici (hife), formând o masă densă de fibre, cunoscută sub numele de miceliu.

Mucegaiurile nu posedă un sistem digestiv. În schimb, pompează enzime, care descompun substanțe precum materia vegetală și lemnul, în exteriorul corpului lor. Datorită acestor trăsături, mucegaiurile joacă rolul marilor descompunători ai naturii. Aceștia descompun deșeurile, materia vegetală și animalele moarte în particule mai mici, readucându-le în sol, pentru a continua cercul vieții.

De unde provine mucegaiul

Mucegaiurile aparțin regatului fungic, care a apărut ca o ramură specializată a acestui arbore genealogic acum aproximativ 1,5 miliarde de ani. Cele 100.000 de specii diferite care au apărut de atunci s-au adaptat la propriile lor medii.

În cea mai mare parte însă, mucegaiul iubește umezeala și va merge oriunde poate găsi condiții optime de viață. Acest lucru se aplică și multor plante, dar, spre deosebire de plante, mucegaiurile nu efectuează fotosinteza. În schimb, acestea necesită materie organică - care include florile de canabis - ca sursă externă de hrană. Multe dintre ele preferă și aerul stătut, de unde proliferarea mucegaiurilor în locuri precum băi și dulapuri de bucătărie.

Spori și reproducere

Mucegaiurile se reproduc prin trimiterea unor jeturi de spori în aer. Aceștia pot fi asemănați cu semințele unei plante, deși se comportă într-un mod foarte diferit. În loc să trimită semințe reale, așteaptă momentul în care aterizează într-un mediu prielnic. Dacă acel moment va apărea vreodată, vor trimite hife în căutare de hrană.

Unii spori sunt asexuați și se împerechează cu succes cu ei înșiși, dând naștere generației următoare. Alți spori creează hife, care necesită un partener de împerechere. Celulele hifale din doi spori diferiți se găsesc reciproc și se împerechează, iar nucleele lor se îmbină, creând un zigot capabil de reproducere ulterioară.

Cauzele mucegaiului

După cum am menționat anterior, mucegaiul va începe să infesteze, să descompună și să deterioreze plantele de canabis numai atunci când condițiile sunt potrivite. Sporii de mucegai există peste tot în aerul nostru - și al plantelor noastre - în orice moment.

Unele specii pot rămâne latente, lovind doar atunci când condițiile le favorizează trezirea la viață. Alte specii așteaptă, pândind în sol, șansa de a începe să se hrănească cu sisteme radiculare sensibile. Multe dintre ele, după cum descoperă crescătorii de canabis cu experiență, ocupă solul care le favorizează existența, complicând foarte mult misiunea eliminării lor.

Pericole

Deși mucegaiul pare inofensiv – în sensul că pare că l-ai putea curăța și gata - unele specii reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea oamenilor.

Mucegaiul există peste tot, până la punctul în care toate florile de canabis vor fi atinse de acesta (în afară de cele cultivate în spații interioare igienizate). Deși, în cele mai multe cazuri, atunci când sunt prezente în cantități mici, mucegaiurile sunt inerte, cantități mici de mucegai toxic pot cauza probleme.

Acum, majoritatea oamenilor posedă un sistem imunitar complet funcțional capabil să se apere împotriva expunerii ocazionale la mucegai. Cu toate acestea, persoanele imunocompromise sunt deosebit de sensibile la mucegaiuri, fiind predispuse la probleme precum infecții pulmonare, atunci când sunt expuse la mucegai.

Tipuri comune de mucegai

Deși ne-ar plăcea să fie necesar să ne facem griji doar în privința unui sigur tip de mucegai, există mai multe specii de mucegai care ne-ar putea ataca plantele de canabis. Pentru a te asigura că îți protejezi culturile, tu și toți ceilalți crescători de canabis trebuie să vă familiarizați cu aceste forme comune de mucegai care atacă canabisul. Chiar și o cunoaștere de bază a trăsăturilor, semnelor și simptomelor acestor mucegaiuri îi va ajuta pe cultivatori să le prevină și să le trateze când apar.

Botrytis (Mucegaiul mugurilor)

Botrytis, cunoscut și sub numele de mucegai gri, pătrunde adesea în plante prin răni și deschideri, deși exemplarele sănătoase pot fi și ele vulnerabile.

Botrytis se răspândește prin transmisie aeriană, iar sporii săi sunt aproape întotdeauna prezenți în aer. O rană deschisă sau alte condiții specifice vor permite proliferarea sporilor, infectând plante întregi și vecinii acestora.

Simptome:

• Încep să se formeze mici puncte negre pe structurile infectate.
• Apar pete mari gri și pufoase.
• Părțile vegetale de deasupra solului, cum ar fi mugurii și frunzele, încep să se stafidească, devin maronii și mor.
• Vârfurile frunzelor se transformă din verde în galben și apoi în maro, pe măsură ce mucegaiul progresează.
• Botrytis crește rapid în medii umede.

Cauze:

• Daune care cauzează răni deschise sensibile.
• Condițiile reci și umede permit răspândirea, mai ales primăvara și toamna.
• Poate apărea ca urmare a condițiilor de depozitare deficitare.

Prevenție:

• Păstrează instrumentele de creștere curate, mai ales înainte de defoliere și tăiere.
• Controlează nivelurile de umiditate din interior și din seră folosind ventilatoare și senzori de umiditate.

Tratament:

• Taie părțile vizibil infectate.
• Îndepărtează părțile infectate din grădină/proprietate și arde-le sau îngroapă-le.
• Sterilizează instrumentele de tăiere după tratament.
• Dotează zona de creștere cu un ventilator, higrometru și senzor, pentru a împiedica nivelurile de umiditate să atingă valori periculoase.

Făinarea

Deși toate soiurile acestui tip de mucegai sunt deseori incluse sub o singură denumire, există de fapt multe tipuri de făinare. Cu toate acestea, indiferent de specie, acestea apar adesea pe frunzele plantelor de canabis, creând un strat fin de spori asemănător prafului. Infecția arată mai întâi ca niște insule mici de hife, formând, în cele din urmă, pete mari, care domină frunzele inferioare.

Miceliul se răspândește în timp, intrând în contact cu ramurile, tulpinile și chiar florile. Apoi, în stadiile avansate ale infecției, acesta începe să producă spori pe frunzele cele mai afectate.

Simptome:

• Încep să se formeze pete de miceliu albe, pudrate, pe frunzele evantai.
• Creșterea este oprită și frunzele devin distorsionate.
• Țesutul vegetal se decolorează.
• Frunzele și florile mai noi par infectate.

Cauze:

• Factorii de mediu permit sporilor să germineze și hifelor să înceapă infectarea plantelor.
• Făinarea se dezvoltă în condiții de umiditate ridicată și la temperaturi mari. Serele, de exemplu, oferă mediul perfect pentru infectare.

Prevenție:

• Păstrează suficient spațiu între plante pentru a preveni contactul dintre ele, lipsa acestuia putând contribui la transmiterea mucegaiului.
• Păstrează camera de creștere sau sera bine ventilată, pentru a menține umiditatea scăzută.
• Utilizează un dezumidificator dacă crești într-un mediu cu un nivel ridicat de umiditate.
• Plantează în aer liber, în plină lumină a soarelui, dacă este posibil.
• Asigură un drenaj bun al solului și evită udarea de deasupra.

Tratament:

• Șterge frunzele infectate cu un prosop de hârtie umed.
• Folosește un spray pentru frunze cu ulei de neem.

Fumagina

Mucegaiul de funingine sau fumagina, numit astfel după aspectul său întunecat și solzos, nu atacă direct plantele de canabis. În schimb, devorează excrementele insectelor care sug seva.

Din cauza obiceiurilor alimentare ale acestui tip de mucegai, infestările cu dăunători pregătesc de obicei scena pentru apariția sa. Insectele cum ar fi afidele, cicadele și musculițele albe sunt un indicator foarte bun, deoarece excretă o anumită substanță numită miere. Aceasta va atrage fumagina, iar o sursă de aprovizionare constantă îi va permite mucegaiului să trăiască mult și bine.

Din fericire, este ușor de identificat, deoarece are aspectul funinginii. Micile pete negre se vor răspândi până când domină suprafețele frunzelor evantai, perturbând fotosinteza și împiedicând creșterea plantelor. Așa cum pot fi identificate rapid, infecțiile cu mucegai de funingine pot fi tratate și prevenite la fel de rapid.

Fusarium

O ciupercă deosebit de devastatoare, Fusarium poate distruge o întreagă cultură de canabis. Specia poate rămâne latentă ani de zile înainte de a deveni activă și evidentă – fiind astfel mult mai greu de detectat decât multe altele.

Când lovește, o face cu ferocitate. Agentul patogen atacă mai întâi rădăcinile, provocându-le putrezirea. În cele din urmă, sistemul radicular își pierde capacitatea de a trimite nutrienți și apă către plantă, cauzând o ofilire vizibilă. Crescătorii rămân cu puține opțiuni când recolta lor este atacată de Fusarium. Prin urmare, prevenirea apariției sale este esențială.

Mucegai în sol

Fără un microscop și o cunoaștere aprofundată a microbiologiei, este dificil să identifici formele de viață care trăiesc în solul tău. Din

Aceste strategii includ:

• Inocularea cu Bacillus subtilis: această specie de bacterii care locuiește în sol posedă proprietăți antifungice și luptă împotriva Botrytis și a făinării.
• Cupru: canabisul are nevoie de acest micronutrient pentru a îndeplini câteva funcții fiziologice importante. De asemenea, acesta poate contribui la ținerea la distanță a mucegaiurilor dăunătoare datorită proprietăților sale fungicide.
• Gliocladium: această ciupercă benefică acționează ca un parazit și produce compuși toxici care atacă speciile fungice dăunătoare.
• Trichoderma: această ciupercă ușor de procurat patrulează solul și poate inhiba bolile cauzate de Fusarium.

Când apare de obicei mucegaiul

Sporii fungici omniprezenți apar atunci când mediul este pe placul lor. De asemenea, este important să reții că infecțiile cu mucegai pot apărea în orice moment pe parcursul ciclului de creștere a canabisului.

Faza vegetativă

Faza vegetativă începe când răsadurile se maturizează și se dă startul înfloririi. Aceasta implică o creștere rapidă și dezvoltarea frunzelor evantai - sediul fotosintezei canabisului.

Făinarea apare de obicei atunci când plantele încep să devină mai mari și dezvoltă frunze mari și late (adăpostul ideal). Plantele cultivate la distanțe mici în camere de creștere alături de cele din sere compacte sunt mai sensibile decât majoritatea.

În această perioadă, crescătorii trebuie să asigure un nivel scăzut de umiditate și să facă tot ce pot pentru a promova un flux de aer și o ventilație adecvate. Nu numai că circulația aerului va reduce umezeala, dar va contribui și la împiedicarea aterizării sporilor plutitori pe plante.

Faza de înflorire

Faza de înflorire începe în jurul celei de-a treia săptămâni la tulpinile autoflower și ori de câte ori ciclul luminii este schimbat la aproximativ 12/12 la soiurile fotoperiodice (sau când se schimbă anotimpurile, atunci când plantele sunt crescute în aer liber). Spre deosebire de frunzele evantai, florile mature sunt dense, lipicioase și prezintă buzunare cu aer stătut, ceea ce le face un teritoriu atrăgător pentru mucegai.

Mai exact, într-un mediu suboptim, florile de canabis creează un microambient ideal atât pentru putrezirea mugurilor, cât și pentru făinare. Cu toate acestea, strategia de tratament și prevenire va rămâne aceeași: redu umiditatea și menține aerul proaspăt.

De asemenea, asigură-te că îți uzi plantele la baza tulpinii, direct în sol. Udarea de sus va satisface doar condițiile care permit proliferarea acestor specii de mucegai.

Conservarea

Conservarea are loc după recoltarea și uscarea florilor de canabis. De obicei, procesul este realizat în borcane de sticlă, pentru a păstra mugurii proaspeți și pentru a le îmbunătăți aroma și finețea. Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții aparent sigure, nu poți lăsa garda jos împotriva mucegaiului. La urma urmei, nimic nu va frânge inima unui crescător precum apariția unei infestări chiar la linia de sosire.

Pentru a preveni dezastrul, crescătorii trebuie să se asigure că urmează procese de conservare care usucă corect mugurii, împiedicând astfel apariția mucegaiului. Dacă poți, pune un higrometru în borcanul de conservare, pentru a monitoriza nivelul de umiditate, aerisește borcanele zilnic (deschide-le pentru a permite pătrunderea aerului proaspăt) și verifică mugurii pentru a exclude creșterea ciupercilor.

Cum să previi apariția mucegaiului

Desigur, prevenția este mai bună decât tratarea. Iată câteva modalități ușoare și eficiente de a te asigura că mucegaiul nu îți va invada cultura de canabis.

În interior

Crescătorii de interior au luxul de a controla aproape fiecare aspect al mediului lor de creștere. Urmează următoarele sfaturi pentru a-ți păstra plantele fără mucegai.

• Pune un higrometru în spațiul de creștere pentru a monitoriza temperatura și umiditatea.
• Montează un ventilator și evacuare pentru a asigura circulația aerului.
• Instalează un dezumidificator dacă nivelul de umiditate devine prea mare.
• Inspectează zilnic plantele pentru a verifica dacă există semne de boală.
• Păstrează o temperatură de aproximativ 24°C, acolo unde este posibil.
• Defoliază plantele în timpul fazei vegetative târzii pentru a crește fluxul de aer din coronament.
• Cultivă tulpini cunoscute pentru rezistența lor la mucegai.

În aer liber

Crescătorii în aer liber au un control mult mai mic asupra mediului lor de creștere. Pe măsură ce vei fi expus forțelor naturii, lucrurile pot deveni puțin mai complicate. Totuși, nu este imposibil! Folosește aceste strategii pentru a reduce la minimum șansele unei infestări fungice.

• Crește plantele în lumina soarelui, dacă/când este posibil.
• Plantează în recipiente portabile, care pot fi mutate în siguranță, în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile.
• Montează prelate temporare în perioadele ploioase prelungite.
• Instalează ventilatoare și ventilație în sere.
• Plantează plantele la distanță una de cealaltă, astfel încât să nu se atingă.
• Inoculează paturile și recipientele cu Trichoderma pentru a reduce riscul de Fusarium.
• Selectează genetică despre care se știe că rezistă infecțiilor fungice.